Ambra…..daca as spune ca imi place cum gasesti cuvintele, cum le zbori, cum le cresti, cum le plangi, poate as fi usor pra mult sau prea aproape, dar nu ma indoiesc de cuvintele pe care le cunosc, cuvintele acestor cuvinte, toate acestea care au trecut si pe la mine nu ca sa ramana ci ca sa rupa si apoi sa se asunda undeva in mine, atat de strain, de tacut, de departe si totusi atat de intens si prezent.
Am sa iti trimit cateva randuri pe adresa ta de e-mail, sper ca este cea buna.
Multumesc!
Dar nu despre citatul lui Schopenhauer era vorba si nici despre situatiile in care se mentioneaza ca textul apartine blogului meu. As fi absurda. Este vorba despre textele pe care eu le-am conceput si pe care am avut neplacuta surpriza sa le gasesc pe net avand autori diverse alte persoane. A se vedea de ex. site-uri ca hi5 sau diverse bloguri, unde pustoaice cu fite fac pe interesantele. Si poate ca n-as fi reactionat daca se mentiona doar ca au fost preluate de pe internet, autorul fiind “marele necunoscut” cat m-a deranjat faptul ca si le-au asumat ca fiind de conceptie proprie. Asta in viziunea mea agraveaza lucrurile si cum sunt satula de generatia “copy si paste”, o voi taxa ori de cate ori am ocazia. Ma indoiesc ca se va schimba ceva pentru ca desi legea privind drepturile de autor exista, in practica este greu de aplicat si in final ai senzatia ca te lupti cu morile de vant.
Cineva imi spunea ca trebuie sa fiu multumita pentru ca daca “sunt copiata” inseamna ca am ajuns un model ori pe mine lucrul asta nu ma intereseaza. Cei care ma cunosc mai bine stiu de ce.
In final, imi cer scuze celor care sunt de buna credinta, nu pe ei ii aveam in vizor.
Nu eram constient de “furtul” asta de pe bloguri, asta desi am auzit de un scandal, in care o agentie de presa si “lua” stirile sportive de pe un … blog! La ce s-a ajuns. Chiar ata de jos… E jenant.
Exista si se extinde iar ceea ce este mai grav este faptul ca cei care lucreaza direct in domeniu incurajeaza pirateria. Hai sa-ti mai spun ceva de rasu-plansu. Pe un site destul de mare, nu spui care, am surpriza neplacuta sa-mi gasesc vreo 4 texte, ba mai mult, chiar si titlul este insusit. Incerc si eu marea cu degetul si iau legatura cu un admin al site-ului care imi raspunde ca el nu poate face nimic, ca eu trebuie sa contactez respectiva persoana si sa-i cer sa stearga postarile respective. Adica, dupa ce ma fura, tot eu sa ma milogesc! Asta mi s-a parut culmea impertinentei. In final, dupa o tentativa de inchidere a blogului, am lasat-o balta, dand dreptate cuiva care mi-a spus ca oricum cei care ma citesc ma vor recunoaste si pana la urma asta conteaza.
cunosc. Expresia, cand regasesti glasul tau tradus de limba altora ,care saliveaza de placerea furtului .. si totusi primul gand este..EU am scris asta, gasesti insa pe al doilea eu fara sens , spunand cuiva partas la furt, eu sunt, eu ? deja scopul a fost atins , chiar daca bunul nu e recuperat . Si e doar un bun moral .
Poti dovedi de unde vine si unde pleaca un gand ? poate a venit la tine ,adus de altcineva, asa cum altcineva
l-a luat de la tine ..dar undeva pe drum dreptul de autor se pierde intre frumusetea textului si framantarea mintii care il cuprinde,,poate ca autorul este gandul insusi. Fiecare se vrea propriul geniu si multora le este rusine sa ceara o picatura de geniu altora, cand isi pot stoarce o fila de ceapa la ochi si vor avea ploaie de intelecpiune. Zeii sunt si ei umani.Cand insa de pe tronul tau din nori vezi cum cineva de jos muritor se lauda cu ce ai tu..trimiti un fulger , dar nu se cuvine sa te cobori pana la el jos..ar insemna sa ii dai de inteles ca poate fi totusi o egalitate si ceea ce a luat nu este atat de valoros.
Pentru mine este un capitol inchis asa ca n-are rost sa mai fac alte comentarii. Oricum lucrurile cu adevarat valoroase, din punctul meu de vedere evident, nu vor aparea vreodata pe net (valoroase in sensul ca nu vreau sa le impart cu nimeni).
doresti sa facem schimb de blogroll-uri ? cred ca suntem pe aceeasi nisa, si mi-ar face placere sa te am in lista…si cititorii ar putea savura din lirica ta ! ce zici ?
După o anumită vârstă, toţi oamenii au impresia că au naufragiat, că şi-au ratat viaţa, că au trăit o viaţă idioată, absurdă - o viaţă care nu putea fi a lor, care nu putea fi decât viaţa altuia... Pentru că avem o părere prea bună despre noi înşine şi nu putem crede că dacă am fi trăit într-un adevăr viaţa noastră, ea ar fi putut fi atât de idioată.
(M. Eliade - Noaptea de Sanziene)
decembrie 28, 2007 la 7:10 pm
imi place citatul lui Schopenhauer,imi permiti sa il scriu pe pagina mea de yahoo 360?
decembrie 28, 2007 la 7:20 pm
Sigur ca da
ianuarie 8, 2008 la 7:59 am
Ambra…..daca as spune ca imi place cum gasesti cuvintele, cum le zbori, cum le cresti, cum le plangi, poate as fi usor pra mult sau prea aproape, dar nu ma indoiesc de cuvintele pe care le cunosc, cuvintele acestor cuvinte, toate acestea care au trecut si pe la mine nu ca sa ramana ci ca sa rupa si apoi sa se asunda undeva in mine, atat de strain, de tacut, de departe si totusi atat de intens si prezent.
Am sa iti trimit cateva randuri pe adresa ta de e-mail, sper ca este cea buna.
Multumesc!
ianuarie 15, 2008 la 7:08 pm
Ceau. Te superi daca folosesc si eu citatul de Arthur Schopenhauer la mine pe blog? Imi place foarte mult. Mersi
ianuarie 15, 2008 la 7:23 pm
N-am nimic impotriva. Inseamna ca si-a atins scopul.
ianuarie 16, 2008 la 7:32 pm
Mersi mult
februarie 7, 2008 la 10:26 am
Scuze dar nu m-am gadit ca te vei supara cand am pus citatu tau pe blogul meu…….since,dar sa sti ca l-am sters….sc inca o data daca te-ai suparat………
februarie 7, 2008 la 11:29 am
Dar nu despre citatul lui Schopenhauer era vorba si nici despre situatiile in care se mentioneaza ca textul apartine blogului meu. As fi absurda. Este vorba despre textele pe care eu le-am conceput si pe care am avut neplacuta surpriza sa le gasesc pe net avand autori diverse alte persoane. A se vedea de ex. site-uri ca hi5 sau diverse bloguri, unde pustoaice cu fite fac pe interesantele. Si poate ca n-as fi reactionat daca se mentiona doar ca au fost preluate de pe internet, autorul fiind “marele necunoscut” cat m-a deranjat faptul ca si le-au asumat ca fiind de conceptie proprie. Asta in viziunea mea agraveaza lucrurile si cum sunt satula de generatia “copy si paste”, o voi taxa ori de cate ori am ocazia. Ma indoiesc ca se va schimba ceva pentru ca desi legea privind drepturile de autor exista, in practica este greu de aplicat si in final ai senzatia ca te lupti cu morile de vant.
Cineva imi spunea ca trebuie sa fiu multumita pentru ca daca “sunt copiata” inseamna ca am ajuns un model ori pe mine lucrul asta nu ma intereseaza. Cei care ma cunosc mai bine stiu de ce.
In final, imi cer scuze celor care sunt de buna credinta, nu pe ei ii aveam in vizor.
februarie 11, 2008 la 1:17 pm
Nu eram constient de “furtul” asta de pe bloguri, asta desi am auzit de un scandal, in care o agentie de presa si “lua” stirile sportive de pe un … blog! La ce s-a ajuns. Chiar ata de jos… E jenant.
februarie 11, 2008 la 2:43 pm
Exista si se extinde iar ceea ce este mai grav este faptul ca cei care lucreaza direct in domeniu incurajeaza pirateria. Hai sa-ti mai spun ceva de rasu-plansu. Pe un site destul de mare, nu spui care, am surpriza neplacuta sa-mi gasesc vreo 4 texte, ba mai mult, chiar si titlul este insusit. Incerc si eu marea cu degetul si iau legatura cu un admin al site-ului care imi raspunde ca el nu poate face nimic, ca eu trebuie sa contactez respectiva persoana si sa-i cer sa stearga postarile respective. Adica, dupa ce ma fura, tot eu sa ma milogesc! Asta mi s-a parut culmea impertinentei. In final, dupa o tentativa de inchidere a blogului, am lasat-o balta, dand dreptate cuiva care mi-a spus ca oricum cei care ma citesc ma vor recunoaste si pana la urma asta conteaza.
aprilie 14, 2008 la 3:11 pm
cunosc. Expresia, cand regasesti glasul tau tradus de limba altora ,care saliveaza de placerea furtului .. si totusi primul gand este..EU am scris asta, gasesti insa pe al doilea eu fara sens , spunand cuiva partas la furt, eu sunt, eu ? deja scopul a fost atins , chiar daca bunul nu e recuperat . Si e doar un bun moral .
Poti dovedi de unde vine si unde pleaca un gand ? poate a venit la tine ,adus de altcineva, asa cum altcineva
l-a luat de la tine ..dar undeva pe drum dreptul de autor se pierde intre frumusetea textului si framantarea mintii care il cuprinde,,poate ca autorul este gandul insusi. Fiecare se vrea propriul geniu si multora le este rusine sa ceara o picatura de geniu altora, cand isi pot stoarce o fila de ceapa la ochi si vor avea ploaie de intelecpiune. Zeii sunt si ei umani.Cand insa de pe tronul tau din nori vezi cum cineva de jos muritor se lauda cu ce ai tu..trimiti un fulger , dar nu se cuvine sa te cobori pana la el jos..ar insemna sa ii dai de inteles ca poate fi totusi o egalitate si ceea ce a luat nu este atat de valoros.
aprilie 15, 2008 la 7:03 pm
Pentru mine este un capitol inchis asa ca n-are rost sa mai fac alte comentarii. Oricum lucrurile cu adevarat valoroase, din punctul meu de vedere evident, nu vor aparea vreodata pe net (valoroase in sensul ca nu vreau sa le impart cu nimeni).
aprilie 26, 2008 la 8:44 pm
doresti sa facem schimb de blogroll-uri ? cred ca suntem pe aceeasi nisa, si mi-ar face placere sa te am in lista…si cititorii ar putea savura din lirica ta ! ce zici ?
mai 11, 2008 la 5:32 pm
Pot să râd ? am voie ?
mai 12, 2008 la 5:31 am
Si motivul ar fi …?
mai 12, 2008 la 8:01 pm
Motivul ? domnul.jâ - dacă iţi place cum scrie cineva, pui direct la blogroll’ul tău, că doar e proprietate personală.
Mai bine ţi-ar cere direct id sau numărul de telefon.
Kidding.
mai 12, 2008 la 8:07 pm
mai 13, 2008 la 6:03 pm
Îmi cer scuze atunci, dacă am atins o coardă mai sensibilă.