mai 8, 2008...6:54 pm
nu stiu
Jump to Comments
Nu stiu sa scriu frumos. Nu stiu ce inseamna acest frumos. Nici daca as scrie in vis tot n-as scrie frumos pentru ca visele mele sunt ca mine, chinuite, intoarse catre sine, ascunse pana la nebagare de seama. Cand ma ridic de jos privirea imi este inhatata fara putinta de intoarcere de tot ce este meschin si jalnic si atunci unde sa caut frumosul? Cum sa ignor ceea ce simt? Frumosul nu exista, exista doar ideea mea de frumos si tot ceea ce ma inconjoara.
Ambra
3 Comments
mai 9, 2008 at 11:31 am
Era odata (de mult) o luna. O luna pe care, daca o priveai cu atentie te mirai cum de nu stie cum arata. Si luna te privea in acelasi timp fara ca tu sa-ti dai seama. Da, asa era odata. Si la fel va mai fi(probabil ca nimeni nu stie exact cand).
mai 9, 2008 at 8:31 pm
Ba scrii frumos.
mai 10, 2008 at 4:52 pm
Cunoaşterea este virtute şi virtutea este fericire, unde frumuseţea este doar inţelesul lumii făcut vizibil.
Leave a Reply