Pentru ca suntem … oameni cu vesnica scuza ca nimic din tot ceea ce este omenesc nu ne este strain dar suna banal, mult prea banal. Se spune ca intre agonie si extaz nu este decat o fractiune de secunda, secunda in care te inalti sau te prabusesti si orice inaltare are ascunsa in ea [...]
Scurt, foarte scurt raspund la inca o leapsa (treaba asta cu leapsa incepe sa devina obositoare, in sensul ca nu-mi place sa scriu la comanda pe o tema impusa, scriu daca vreau si despre ce vreau eu, nu altii) primita tot de la Floare de colt, multumindu-i din nou dar cu rugamintea ca pe viitor [...]
«A crede vrea sa zica a crede cu toate ca, desi, in ciuda, in pofida anumitor realitati: a crede impotriva probabilitatilor, statisticii, legii numerelor mari. E un verb adversativ, o sfidare, o provocare, o aruncare a manusii de catre duhul omenesc lumii, randuielilor, cautarilor, legitatilor si inexorabilitatilor ei.»
Daruind vei dobandi (Nicolae Steinhardt)
Este raspunsul meu la [...]
De ce avem nevoie sa creada ceilalti in noi? N-ar fi suficient sa credem noi insine in propria persoana? De ce ne indoim de toti si de toate? De ce ne dorim atat de mult sa fim laudati de ceilalti? De ce ne flateaza orgoliul chiar si minciuna? De ce suntem atat de mici si patetici? De ce mintim [...]
Ambra
