Mda, am primit si eu  de la Oedip tagul care circula in ultima vreme cu pagina 111 si primul paragraf din pagina respectiva. Asadar, se ia prima carte aflata la indemana, se deschide la pagina 111 si se reda primul paragraf. Paragraful cu pricina este :

“Un bărbat se îndreaptă spre Perowne, venind din directia multimii; are fata rozalie, o sapcă de baseball pe cap si e îmbrăcat cu o geacă galbenă Day-Glo; târăste după el o roabă si mătură rigola, în slujba consiliului municipal. Pare neobisnuit de hotărât să facă o treabă serioasă si vâră coltul măturii în toate ungherele bordurii ca să scoată resturile. Nu-ti prea vine să te uiti la el, să admiri energia si perfectiunea muncii lui, ca o acuzatie tăcută la adresa unei dimineti de sâmbătă. Ce ar putea fi oare mai inutil decât această îndeletnicire domestică adusă la scară urbană, prost plătită, când în spatele lui, la celălalt capăt al străzii, cutii de suc si cesti de hârtie se răspândesc din plin la picioarele demonstrantilor adunati dinaintea McDonald’s-ului de la colt. Şi dincolo de ei, în partea cealaltă a metropolei, o furtună zilnică de gunoaie. Când cei doi trec unul pe lângă celălalt, privirile li se întâlnesc, indiferente. Mătu­rătorul are albul ochilor tivit cu o nuantă gal­benă care bate în rosu de-a lungul pleoapelor. Pentru o clipă ametitoare, Henry se simte legat de celălalt bărbat, ca si cum s-ar afla pe un balansoar, tintuiti de o axă care i-ar putea arunca pe unul în viata celuilalt.”

Aveam de ales intre « Tratat de drept succesoral » al lui F. Deak si « Sâmbãtã » a lui Ian McEwan. Evident ca am ales « Sâmbãtã » chiar daca ma chinuiesc de mult timp sa o citesc. Chinuiesc e un fel de a spune … pur si simplu n-am reusit sa-mi fac timp sa o devorez. Imi place cum scrie McEwan, dovada ca posed in biblioteca, cumparate din proprie initiativa, nu primite, mai multe volume, cum ar fi : Gradina de ciment, Amsterdam, Ispasire, Mangaieri straine. Este un autor original si nu spun nimic nou. Cartile lui starnesc scandal (ex. Gradina de ciment), este acuzat de « senzationalism socant » dar il citesc mai ales pentru ca are curajul sa expuna la bara probleme de care noi cei mai multi ne ferim sa si admitem ca exista.

Ca o paranteza, am citit mai demult o recenzie despre “Gradina de ciment“ in care nu se recomanda citirea acestei carti si mi s-a parut atitudinea cel putin puerila. Cartea recunosc, este socanta(de altfel toate cartile lui McEwan sunt presarate cu violenta si durere), dar cred ca tocmai asta ar trebui sa fie menirea unei carti, sa te trezeasca. Evident, parerea mea …

Ma conformez si tagul merge mai departe la Trestie, Fata cu soarele, Nicoll, Psiheea si Rudy.